Volumul „COLD WAR DIPLOMACY” a fost lansat la Biblioteca Centrală Universitară din București (VIDEO)

10498096_472657239503677_2277504055317957244_oInstitutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), în parteneriat cu CLUB ROMÂNIA şi Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN), au organizat marţi, 8 iulie 2014, în Salonul „Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare din București, lansarea volumului academicianului MIRCEA MALIȚA, „Cold War Diplomacy”, volum apărut în Statele Unite ale Americii.

Au participat la această lansare/evocare, în calitate de prezentatori, alături de Academicianul Mircea Malița, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale, Remus Pricopie, Ministrul Educației Naționale, Emil Hurezeanu, realizator Digi24, Membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), Prof. Univ. Dr. Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române.

Academicianul Mircea Malița a participat la evenimente majore ale Războiului Rece și a câștigat la nivel mondial respectul liderilor din Statele Unite, Europa de Vest și din țările ieșite din perioada colonială. Memoriile sale sunt mărturia unui martor ocular al evenimentelor publice și a discuțiilor ce au avut loc în spatele ușilor închise, în timpul celor mai tensionate momente ale Războiului Rece, criza rachetelor din Cuba, invazia Cehoslovaciei și jocul României pe plan mediatic, diplomatic și intelligence pentru a evitat o soartă similară.

„Ideea finală a acestei cărți este că, de fapt, ce credem și stim noi despre Războiul Rece nu e adevărat (…) Criza rachetelor este nereprezentativă pentru Războiul Rece. Criza rachetelor, de fapt, a început foarte tumultuos, la un moment dat s-a reglat, într-un fel sau altul, și repede s-a reluat colaborarea. De ce? Pentru că nu conflictul statea la baza Războiului Rece.
Niciodată nu se depășea o anumită limită (…) De fiecare dată erau atenți să nu depășească anumite limite, care niciodată nu s-au scris pe hârtie, dar au funcționat de fiecare dată. (…) Pe timpul Războiului Rece, fiecare actor avea conștiința faptului că nu se vor depăși niște limite”, a comentat directorul ISPRI, prof. univ. Dan Dungaciu, făcând trimitere la informațiile apărute în volum.

Un argument în plus, la care acad. Mircea Malița făcea referire în carte, ține de serviciile secrete de la Washington și Moscova.
„Serviciile secrete au fost importante în timpul Războiului Rece, sugera domnul academician, nu pentru că unii îi spionau pe ceilalți, ci pentru că erau, la limită, printre ultimele mecanisme între care aceste proto-agreement-uri erau menținute. Dacă liderii greșeau, existau ‘instituții-supapă’, care se întâlneau, discutau și spuneau ‘până aici!’. De asta nu au fost niciodată conflicte”, a mai declarat Dan Dungaciu.

Totodată, acesta a subliniat faptul că și dacă ar fi putut apărea un conflict atomic în perioada respectivă, „cele două mari puteri (SUA și URSS, n.red.) au găsit o soluție ca să nu înceapă războiul”.
„Este vorba despre așa-numita teorie a primei lovituri. Dacă vreodată ajunge vreun lider pe care nu putem să îl controlăm prin mecanismele instituite (acele proto-agreement-uri la care erau părtașe inclusiv serviciile secrete) și vrea să înceapă un război cu cealaltă parte, să vă asigurați fiecare, Washington-ul și Moscova, că prima lovitură nu va fi dată pe teritoriul vostru.

Deci dacă ne loviți voi, sovieticii, pe noi, nu loviți America, loviți alt stat, din Europa, iar noi nu o să vă lovim pe voi, ci un alt stat aliat, din blocul vostru, ca după aceste lovituri să ne așezăm la negocieri și să facem pace, după ce lucrurile se calmează”, a explicat directorul ISPRI, subliniind că această înțelegere cinică arăta o dată în plus că, de fapt, Războiul Rece era o chestiune „mult mai reglementată” decât sugerează teoriile conflictualiste actuale.

Mai mult, Dan Dungaciu a mai precizat că „este evident că teoria primei lovituri nu e scrisă pe niciun document” și a dezvăluit ca „teoria a fost prezentată chiar de Mircea Malița și a fost un argument determinant pentru președintele Finlandei pentru a redeschide negocierile pentru Acordul de la Helsinki (1975), pentru că europenii nu erau foarte interesați de securitatea lor, spuneau oricum nu ni se întâmpla nimic”.

În prezentarea volumului său, acad. Mircea Malița a vorbit despre principalele reguli care au stat la baza a ceea ce el numește acord tacit între marile superputeri din acea perioadă – SUA și URSS.
„Primul – nu avem război real, nu se recurge la arma nucleară. Doi – se evită confruntările militare (nu vor fi războaie convenționale). Trei – nu ne amestecăm fiecare în treburile spațiului celuilalt.
Apoi, lucrurile permise: consultările doctrinare continuă, libertatea presei, fiecare superputere are permisiunea să stabilească relații în Lumea a treia cu condiția să nu afecteze interesele celuilalt.

Acestea au fost regulile după care s-a condus Războiul Rece. Întrebare: A fost scris acest document undeva? Nu! Se știa de el? Probabil că se bănuia. Poate fi verificat punct cu punct că a fost respectat? Da! Atunci înseamnă că a fost un acord tacit. Un diplomat are voie să scrie despre acordul tacit pe care îl deduce din experiența vizibilă, verificabilă. Un istoric nu poate să facă asta, un istoric este prizonierul textelor documentate, scrise, autentificate etc. (…) Acestea au fost regulile, dar nu au fost scrise niciodată. Sunt însa verificabile și le putem considera reale”, a argumentat fostul ambasador al României în SUA.

„Nu se prea potrivește numele de Război Rece cu o perioadă care este condusă invizibil, în mod pașnic. Ar trebui să îi spunem ‘Perioada unui acord tacit care a durat patruzeci și ceva de ani’”, a mai spus diplomatul român, referindu-se la perioada istorică 1947-1989.

În schimb, susține acad. Malița, adevăratul ‘Război Rece’ s-a desfășurat în perioada 1945-1950, „o perioadă neglijată de istorie, care a fost sediul unui război european îngrozitor, deși nu s-a scris despre el”, referindu-se la bătăliile purtate în spațiul european de SUA, „cu toate mijloacele vizibile și invizibile”, pentru „învingerea partidelor comuniste și aducerea la putere a celorlalte”.

Diplomatul român spune că „au fost create armate speciale de rezervă în diferite puncte în Europa de către americani” cu acest obiectiv, iar adevăratul Război Rece s-a încheiat atunci când partidul comunist din Italia a fost înlocuit prin vot de un partid creștin democrat.

„În momentul acela s-a terminat Războiul Rece. America a zis ‘Am câștigat! Puterea stângii s-a dus pe Apa Sâmbetei (…) Acestea sunt descoperiri ale unui cercetător de tip diplomat, care nu este nici de tip politic, nici teoretic, nici istoric, ci construiește în special pe lucrurile care nu s-au spus, nu s-au scris, nu au fost exprimate și care fac baza istoriei contemporane”, a mai declarat academicianul Mircea Malița.

test4368